Desi fiintele umane sunt animale, exista unele mecanisme biologice care apar la multe specii, cu exceptia noastra, iar unul dintre ele, cu siguranta foarte important, este emisia de feromoni.
Feromonii pot fi responsabili de activarea unor comportamente si procese fiziologice foarte variate, cel mai important fiind raspunsul sexual, iar feromonul cunoscut sub numele de darcina este unul care este deosebit de important in timpul reproducerii rozatoarelor.
Acest feromon poarta numele unui personaj atractiv din romantica Jane Austen, care deja sugereaza capacitatea sa de a genera o atractie chimica intre animale. Sa aruncam o privire mai atenta la ce face acest feromon si la modul in care influenteaza creierul anumitor animale, cum ar fi rozatoarele.
- Darcina: feromoni si dragoste chimica
Jane Austen, faimoasa scriitoare britanica de romantism, ne-a prezentat domnul Fitzwilliam Darcy , un tanar frumos si bogat care s-a indragostit de protagonista din Mandrie si prejudecati (1813), domnisoara Elizabeth Bennet. Desi nu s-a descoperit inca nimic la oameni care sa ne ofere puterea de atractie a lui Darcy asupra Lizzie, un feromon care are o putere similara la rozatoare a fost vazut in natura si a fost numit in onoarea acestui erou romantic: darcin.
Feromonii sunt substante chimice din aer care pot avea efecte variate asupra comportamentului la diferite specii de animale . Sunt specifice si sunt folosite ca metoda de comunicare intre indivizii aceleiasi specii, inducand atat modificari comportamentale, cat si fiziologice.
Desi acest tip de substanta nu a fost gasit la om pana in prezent, la multe animale feromonii sunt principalii responsabili ca actul de reproducere sa aiba loc, darcina fiind una dintre ele.
Viata sexuala a soarecilor
Desi sunt animale mici, cu creier minuscul, soarecii au o viata sexuala surprinzator de complexa. Ca si in cazul altor mamifere, inclusiv al speciei noastre, aceste mamifere mici interpreteaza semnalele comportamentale si mirosurile emise de alti indivizi din aceeasi specie ca un semnal ca sunt gata sau nu pentru imperechere . Se pare ca darcina este un feromon care joaca un rol important in acest proces.
Cand soarecii masculi urineaza, pe langa faptul ca isi marcheaza teritoriul, trimit un semnal ca cauta o femela cu care sa se imperecheze. Darcina se gaseste in urina, ceea ce le va face pe femelele soareci sa isi dea seama de disponibilitatea masculului si, in functie de mirosul pe care il emana, merg dupa el si decid daca vor sa aiba urmasi. Acest act de a mirosi nu este la fel de simplu precum este la specia noastra. Animalele care folosesc feromoni au doua tipuri de nas, fiecare indeplinind functii diferite.
Pe de o parte, avem nasul care indeplineste aceeasi functie ca si cel al oamenilor: de a identifica mirosurile. Prin aceasta structura animalele sunt capabile sa detecteze mirosurile placute ale alimentelor si sa se indrepte spre ea sau mirosurile pestilente precum cel al animalelor moarte care indica faptul ca carnea lor nu poate fi mancata sau ca suntem chiar aproape de pericol.
Dar nasul vomeronazal, care nu se gaseste la specia noastra, este responsabil pentru perceperea feromonilor, cum ar fi darcina, si trimiterea semnalului catre creier. Este in creierul animalului unde semnalul va fi interpretat si se va orchestra un comportament conform cerintelor mediului. Daca hormonul este de tip reproductiv, animalul va initia comportamente in cautarea individului care a emis semnalul ca este disponibil pentru imperechere, asa cum se intampla cu soarecii.
Desi se stia importanta darcinului asupra comportamentului sexual al soarecilor, abia de curand au fost descoperite mecanismele creierului care ar explica acest tip de comportament, pe langa intelegerea diferentelor comportamentale dintre soarecele femele disponibile si cele care tocmai am avut pui care alapteaza.
- Modificari ale creierului
Un studiu foarte recent, realizat la Universitatea Columbia, a descoperit procesul prin care feromonul darcina influenteaza creierul soarecilor femele.
Dupa cum am vazut deja, acest feromon este cel care activeaza dorinta sexuala a femelelor si acestea sunt predispuse la imperechere. Cu toate acestea, nu toate soarecele femele, cand miroseau urina masculina, au prezentat comportamente favorizante de imperechere. Femelele care nascusera recent si inca alaptau pareau sa ignore acele locuri unde masculii isi marcasera teritoriul.
Motivul din spatele acestui fapt pare sa se afle in amigdala mediala a creierului rozatoarelor . Grupul a descoperit ca un subset de neuroni, numiti neuroni nNOS, ar fi gasit in aceasta regiune, care sunt activati atunci cand exista darcina care pluteste in aer. Prin activarea artificiala a acestei structuri, cercetatorii au vazut ca au fost induse comportamente sexuale, in timp ce dezactivarea acestor neuroni a facut ca animalul sa-si piarda interesul pentru imperechere.
Dar neuronii nNOS nu se ocupa doar de informatii care au legatura cu darcin. Acesti neuroni sunt, de asemenea, implicati in integrarea informatiilor senzoriale despre feromon cu starea interna a soarecelui si daca este sau nu pui de alaptare.
Principala mare descoperire a acestui studiu este ca o credinta larg raspandita despre feromoni a fost respinsa si anume ca acestia induc un raspuns comportamental care este innascut si imediat. In cazul darcinei, aceasta induce comportamente mai complexe , care depind de starea femelei careia i se adreseaza, fie ca este vorba de o mama care alapteaza sau de un soarece in cautarea unui mascul.
